Problema nucleara iraniana

Aceasta problema, delicata, trebuie privita de catre europeni intr-un mod obiectiv, fara a fi influntata de caracterul (aparent) religios, care o invaluie .
Trebuie tinut cont de dreptul statului iranian de a folosi energia nucleara in scopuri pasnice, pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu beneficii pe plan economic intern.
Aducand un aport energetic substantial in zona Orientului Mijlociu, o scadere a pretului energiei electrice precum si posibilitatea de crestere a exportului energiei electrice, aparitia de noi locuri de munca, infrastructura…adica o imbunatatire a conditiilor de trai a locuitorilor.
Insa nu putem trece cu vederea, pe langa dorinta presedintelui Ahmedinejad de a ridica nivelul de trai al poporului sau, tendintele cu caracter antisemit si antiamerican ale conducatorului iranian. Vazut ca un salvator al lumii islamice, Iranul a devenit factor de mentinere al echilibrului geopolitic in aceasta regiune ; contrabalansand forta militara israeliana, tocmai prin aceasta permanenta amenintare nucleara.
Intrebarea pe care ne-o punem este daca Ahmedinejad va avea ‘curajul’ de a folosi aceasta arma teribila impotriva oricarui stat care va ameninta integritatea Iranului sau a musulmanilor siiti. Daca va folosi aceasta arma impotriva fortelor israelieno-americane, care amenita ‘libertatea’ fiilor lui Allah, datorita faptului ca este deja cunoscut ajutorul pe care Iranul il ofera celulelor teroriste (ex : Al-Queida) si liderilor religiosi fundamentalisti din Liban ,Irak ,Siria, care actioneaza impotriva Statelor Unite si a aliatilor acestora.
De aceea trebuie gasita rapid o solutie in rezolvarea acestei crize, care a intrat in ultima etapa (dupa spusele presedintelui Iranului), de catre Organizatia Natiunilor Unite, o solutie care sa permita o dezvoltare a sistemului energetic iranian, dar care sa elimine riscul producerii unei bombe atomice. Pentru a evita aparitia unui viitor conflict in zona Orientului Mijlociu, care ar putea avea efecte negative la nivel planetar.
Insa gasirea unei solutii este foarte dificila, datorita intereselor Statelor Unite pe de o parte si ale Rusie si Chinei aflate la celalalt pol, in regiunea Orientului Mijlociu, state dezvoltate, mari consumatoare de petrol. Aceasta zona fiind de un interes vital pentru conformatia viitoarei harti geopolitica a lumii. Orientul Mijlociu putandu-se transforma in pivotul de schimbare a inclinatiei balantei puterii economico-militare in detrimentul S.U.A.. Un punct de pornire a ‘trendului antiamerican’, afisat in ultimul timp de catre majoritatea statelor Uniunii Europene, Rusia , China si tarile Islamului.

Adrian-Stefan Badescu