Voci europene în favoarea reconsiderării politicii în domeniul imigraţiei

Criza din Italia provocată de crima atribuită unui ţigan român şi incidentele grave cărora le-au căzut victime români din Italia, dar şi dezbaterile pe aceeaşi temă ce au avut loc la sesiunea de săptămâna trecută a Parlamentului European, au oferit argumente unora din vocile importante europene pentru a cere o reanalizare a politicii europene privind imigraţia.
Nu, nu este pusă în discuţie directiva 38 din 2004 ce consfinţeşte dreptul la libera circulaţie al oricărui cetăţean din spaţiul UE, ci faptul că ea nu este aplicată de către statele membre ale Uniunii în litera şi spiritul ei.
Reamintim că, în virtutea directivei în discuţie, cetăţenii UE ce posedă un act de identitate valabil au drept de şedere pe teritoriul unui alt stat membru o perioadă de trei luni.
Pentru a depăşi acest termen, ei trebuie să facă dovada că au un loc de muncă cu un contract legal sau că dispun de resurse suficiente şi o asigurare de boală, astfel încât să nu devină o povară pentru sistemul de asistenţă socială a statului primitor.
Europarlamentarii europeni – în rezoluÅ£ia adoptată joi la Strasbourg -, în afara faptului că au apreciat expulzările decretate de autorităţile italiene după moartea unei cetăţene italiene, ca ÅŸi multiplicarea actelor xenofobe antiromâneÅŸti “la grămadă” ca fiind totalmente contrare directivei europene amintite, au invitat Comisia Europeană ca, “în cel mai scurt timp posibil, să prezinte o evaluare exhaustivă a modului în care cele 27 de state membre ale UE au aplicat directiva din 2004”.
Parlamentul European a decis de asemenea ca, până la 1 iunie 2008, să realizeze el însuşi, în colaborare cu parlamentele naţionale, o evaluare în fiecare stat membru a problemelor apărute în legătură cu punerea în aplicare a directivei 38/2004.

 

Franţa şi Germania, unite împotriva imigraţiei ilegale

 

Chiar în ajunul sesiunii PE de săptămâna trecută, la Berlin, Nicolas Sarkozy ÅŸi Angela Merkel îşi axau întâlnirea periodică asupra unui singur dosar: necesitatea unei “adevărate politici de integrare”, cu accent pe imigraÅ£ia ilegală.
Concomitent, pe agenda întâlnirii comune a Consiliului de miniştri franco-german se aflau probleme similare, una din decizii fiind organizarea, în primăvară, în Franţa, a unui seminar comun franco-german consacrat imigraţiei ilegale.
Pentru Angela Merkel, remarca “Le Figaro”, integrarea “nu este un drum în sens unic”, o temă pe care Nicolas Sarkozy, la rândul său, a dezvoltat-o, subliniind că este absolut necesar “un dublu angajament”: al statului primitor, dar ÅŸi al celui de origine.

 

În UE există 18 milioane de şomeri

 

Liderii francez şi german s-au declarat din nou ca promotorii unei noi politici europene a imigraţiei: o imigraţie selectivă, după criterii bine stabilite, în funcţie de necesităţile economice ale statului primitor.
Atenţie, nu este exclusă imigraţia legală pentru sectoarele în care nu există suficiente cadre calificate locale.
În UE, remarcă presa franceză şi germană, deşi există 18 milioane de şomeri, locurile de muncă vacante sunt estimate la 2-3 milioane, din care cel puţin un milion sunt posturi de persoane cu înaltă calificare.
Numai în Germania, relevă “Dernieres Nouvelles d’Alsace”, lipsa din uzine a câtorva sute de mii de ingineri, informaticieni ÅŸi tehnicieni (care au contracte legale) diminuează cu până la 1 la sută creÅŸterea economică a ţării. Iar experÅ£ii germani au evaluat acest 1 la sută la 20 miliarde de euro. SituaÅ£ii similare sunt semnalate ÅŸi în unele sectoare ale economiei franceze.
Susţinătorii propunerilor franco-germane invocă faptul că, de mai multă vreme, în Canada şi SUA, permisele de sejur sunt atribuite în funcţie de criterii profesionale.
Vrem, nu vrem, adaugă ei, Europa se îndreaptă spre acelaşi sistem.