Sommetul Francofoniei de la Bucureşti a fost o reuşită. Este opinia generală a şefilor de stat şi de guvern care au participat la manifestarea din capitala României. La conferinţa de presă ce a marcat încheierea grandiosului eveniment, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că viitorul sommet va avea loc în Canada, la Quebec, şi va fi organizat în comun de autorităţile centrale şi guvernul provinciei. Reprezentanţii administraţiei canadiene, prin premierul Stephen Harper, susţin că este o mândrie pentru ţara lor să găzduiască viitoarea întâlnire a ţărilor francofone. Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a adăugat că la sommetul de la Bucureşti s-au dezbătut şi multe subiecte care au abordat crizele internaţionale. De altfel, a doua şi ultima zi a reuniunii a început vineri cu o dezbatere privind situaţia politică internaţională, la care a participat şi primul ministru Călin Popescu Tăriceanu. Tot vineri, Abdou Diouf a fost reales în funcţia de Secretar General al Francofoniei, el fiind de altfel şi singurul candidat la acest post. Invitaţii au salutat realegerea sa în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.
Agenda Sommet-ului, 29 septembrie
Conflictul din Liban şi situaţia din Africa se vor afla în centrul declaraţiei finale a Sommet-ului Francofoniei, care va fi adopatată vineri la Bucureşti de şefii de state şi guverne reprezentaţi la eveniment. Franţa, motorul Organizaţiei Francofoniei, alături de Quebec-ul candian, insistă ca şefii de stat şi de guvern reuniţi cu uşile închise la Bucureşti, să adopte o rezoluţie dură la adresa preşedintelui din Coasta de Fildeş, Laurent Gbagbo. Franţa, care are desfăşuraţi în Coasta de Fildeş 4.000 de militari, doreşte puteri sporite pentru premierul interimar Charles Konan Banny.
Un alt subiect delicat care se discută la Palatul Parlamentului este situaţia din Liban, după conflictul armat care a opus Hezbollah-ul şiit şi armata isrealiană. Statul evreu acuză Siria că susţine mişcarea radicală libaneză. România şi Franţa au încercat să minimalizeze pe durata sommet-ului polemica provocată de lipsa de la sommet a preşedintelui libanez pro-sirian Emile Lahoud, neinvitat la Bucureşti de omologul său român.
Preşedintele libanez pro-sirian, Emile Lahoud, l-a acuzat pe liderul francez Jaques Chirac că se amestecă în afacerile interne ale Libanului şi că i-a dat ordin liderului român Traian Băsescu să nu îl invite la Bucureşti, cu ocazia Sommet-ului Francofoniei. Traian Băsescu a neagat însă că ar fi fost influenţat de Jacques Chirac în această problemă. Şeful statului român, a dat asigurări, în repetate rânduri, că decizia de a nu-l invita pe preşedintele libanez pro-sirian la Sommet i-a aparţinut. Libanul este, însă, reprezentat la Sommet, prin ministrul Culturii, care a declarat că a venit ca trimis special al prim ministrului de la Beirut.
Cel mai important ziar libanez de limbă franceză „L’Orient-Le Jour†citează “surse bine informate” potrivit cărora Tarek Mitri “nu va face nimic care ar putea angaja oficial Libanul”. “PrezenÅ£a sa are doar scopul să le transmită participanÅ£ilor mulÅ£umirile guvernului de la Beirut, pentru sprijinul acordat” în timpul recentului conflict cu Israelul. „L’Orient-Le Jour†susÅ£ine în ediÅ£ia de vineri că era foarte important ca Libanul să nu lipsească de la Sommet, mai ales că la reuniune va fi adoptată o declaraÅ£ie despre Liban. Ministrul va încerca, de altfel, să modifice textul declaraÅ£iei “pentru a spune lucrurilor pe nume” în ce priveÅŸte “agresiunea israeliană”, adaugă „L’Orient-Le Jourâ€.
Ziarul de la Beirut adaugă că, deÅŸi Tarek Mitri a sosit mai târziu, Libanul a fost totuÅŸi “prezent”, simbolic, la ceremonia de deschidere, unde atât preÅŸedintele Jacques Chirac cât ÅŸi alÅ£i vorbitori au evocat tragedia recentului conflict. „L’Orient-Le Jour†aminteÅŸte ÅŸi faptul că la Sommet mai participă un fost ministru libanez al Culturii, Ghassan Salamé, invitat personal al secretarului general al Francofoniei, Abdou Diouf.