Modificarea Constitutiei, un imperativ categoric

Monarhia, Armata si Biserica sunt institutii situate deasupra vietii politice. Care tin de permanenta, stabilitate si certitudine, repere necesare pentru moralul national. Ele contrasteaza cu planul politic, marcat de conflict, prefigurat chiar prin Constitutie, defectiva de logica institutionala.

Caracterul amestecat de republica nici prezidentiala, nici parlamentara este cauza principala a starii de conflict permanent intre presedinte si premier, transferat asupra intregii societati, in toate aspectele. Cu toate consecintele nefaste atat asupra dezvoltarii tarii, cat si a mentalului colectiv, cuprins de neincredere pana la repulsie fata de (clasa) politica. Mai ales fata de institutia fundamentala a democratiei, Parlamentul. Care trebuie reabilitat.

Dupa buget, prioritatea Guvernului Tariceanu si a PNL ar trebui sa fie proiectul de modificare a Constitutiei. Finalitatea fiind modelul parlamentar, monarhic sau republican. Prin care sistemul politic din Romania ar deveni functional. In caz contrar, liberalii n-are rost sa stea la guvernare. Convingerea celorlalte partide parlamentare tine de inteligenta si perseverenta.

Logic, partidele ar trebui sa fie de acord cu delimitarea clara a atributiilor in stat. incepand cu precizarea formei de stat. Modelul european este cel parlamentar. Cu exceptia Frantei, statele Uniunii Europene sunt fie monarhii constitutionale, fie republici parlamentare. Principiul este acelasi. Seful statului are rol de reprezentare pe plan extern si de reper moral in viata publica. Cu atat mai credibil in cazul monarhiei constitutionale, cu cat Regele sau Regina nu reprezinta un partid, ci poporul, in integralitatea lui intruchipata intr-un simbol unificator. Atat Puterea, cat si Opozitia sunt ale Majestatii Sale.

Inainte de comunism, Armata si Biserica aveau senatori de drept, ca si reprezentantii cultelor religioase. Este o prevedere care va trebui reconsiderata. Numarul parlamentarilor trebuie redus. Atributiile celor doua Camere trebuie clar precizate, solutie prin care s-ar face si mari economii bugetare si s-ar simplifica procesul legislativ. Ca si in SUA, Senatul poate deveni Curte Constitutionala. Iar articolul absurd care prevede ca forma de stat nu poate fi schimbata se cuvine eliminat. Monarhia constitutionala este solutia ideala pentru Romania. Paternalismul, cumulat cu tendinta de personalizare, si-ar gasi sublimarea in reperul monarhului. Regele Mihai.

In monarhia constitutionala si in republica parlamentara, accentul se pune pe functia executiva. Poporul isi exercita in mod real puterea de a alege nu prin sistemul de vot uninominal, inexistent majoritar in Europa si ineficient la noi fara prevederi constitutionale privind atributiile de reprezentare ale parlamentarilor. Puterea votului este exercitata cu adevarat prin alegerea directa a primului-ministru, presedintele partidului castigator in alegeri. Alegand premierul, alegem persoana cu toate atributiile guvernarii si cu intreaga responsabilitate a actelor sale. Guvernul raspunde in fata Parlamentului, ca reprezentant al poporului. Se elimina astfel factorul de conflict, presedintele de tipul celui in exercitiu, fara atributii executive si fara raspundere. Dar care se baga in toate. Inclusiv in Justitie, a carei independenta va trebui prevazuta fara fisura in noua Constitutie. Cu precizarea ca imunitatea parlamentara si ministeriala este politica, nu penala. Asa se va combate si coruptia.