Eurasia Press & News
Delegaţii din 14 state riverane Dunării – Austria, Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Germania, Muntenegru, Republica Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria -, precum şi reprezentanţi ai landurilor riverane din Austria şi Germania şi ai instituţiilor europene s-au reunit, luni, la Palatul Parlamentului unde se desfăşoară Summitul Dunării. Delegaţiile străine au fost primite de primul-ministru Emil Boc. Şefii delegaţiilor au participat, înaintea deschiderii summitului, la vernisajul unei expoziţii filatelice tematice, semnând panoul dezvelit cu acest prilej. În deschiderea reuniunii vor vorbi şeful statului român, Traian Băsescu, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi premierul Emil Boc, după care este programată prima sesiune plenară a Summitului Dunării. Reuniunea, desfăşurată sub înaltul patronaj al preşedintelui României, este menită să reconfirme, printr-o declaraţie, sprijinul politic al statelor riverane pentru viitoarea Strategie a Uniunii Europene pentru această regiune. Evenimentul are loc în perspectiva comunicării şi a planului de acţiuni aferent pe care Comisia Europeană le va prezenta pe această temă în luna decembrie, urmând ca forma finală a strategiei să fie aprobată la Consiliul European din iunie 2011.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a mulţumit public României pentru iniţiativa pe care a avut-o pentru realizarea unei strategii pentru regiunea Dunării. Prezent la Bucureşti la Summitul Dunării, preşedintele CE a subliniat că noua strategie dunăreană este o oportunitate pentru a găsi compromisuri pe teme de interes comun între state, în contextul în care strategia acoperă o gamă largă de subiecte.
“Provocarea este să accelerăm procesul de depăşire a asperităţilor regionale, importantă este elaborarea de politici. (…) Noua strategie va fi o oportunitate pentru ca ţările să accelereze avantajele integrării, folosind mult mai bine fondurile care există la nivel regional”, a afirmat Jose Manuel Durao Barroso, potrivit Agerpres. În opinia sa, un rol important va avea şi Ungaria, care, de la 1 ianuarie 2011, va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. “Oportunităţile care s-au deschis sunt imense”, a spus preşedintele CE.
Angajamentul politic al statelor riverane privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării
“România este astăzi gazda unui eveniment de o importanţă majoră: Summit-ul Dunării. Ne întâlnim la Bucureşti pentru a marca angajamentul politic al statelor riverane privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Acest Summit este un eveniment cu rezonanţă aparte pentru cetăţenii europeni care locuiesc în macro-regiunea dunăreană. Ei aşteaptă lansarea unui proiect viabil, cu rezultate concrete pentru calitatea vieţii lor”, a declarat Traian Băsescu, în discurul rostit la Summit-ul Dunării.
România este astăzi gazda unui eveniment de o importanţă majoră: Summit-ul Dunării. Ne întâlnim la Bucureşti pentru a marca angajamentul politic al statelor riverane privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Acest Summit-ul este un eveniment cu rezonanţă aparte pentru cetăţenii europeni care locuiesc în macro-regiunea dunăreană. Ei aşteaptă lansarea unui proiect viabil, cu rezultate concrete pentru calitatea vieţii lor.
Acum doi ani, în octombrie 2008, mă aflam la Bruxelles, dând curs invitaţiei Landului Baden – Wurttemberg care organiza la Reprezentanţa sa pe lângă Uniunea Europeană, conferinţa pe tema viitorului spaţiului dunărean. Am avut atunci ocazia să vorbesc participanţilor despre o serie de proiecte europene ambiţioase în domeniul transporturilor, despre un mediu mai curat, despre dezvoltarea echilibrată şi coeziunea socială. Proiectul major de care vorbeam era o Strategie pentru regiunea extinsă a Dunării – un nou instrument comunitar menit să ajute la dezvoltarea durabilă a întregului bazin dunărean şi să micşoreze decalajele de dezvoltare economico-socială dintre diversele zone ale acestui areal.
În tot acest timp, din 2008 şi până astăzi, am fost martorii unui entuziast proces de promovare, elaborare, dialog şi dezbateri. România şi Austria au dat tonul în „orchestra” diversă, dar armonioasă, a spaţiului dunărean şi au fost susţinute, încă de la început, de toate ţările riverane. Am deschis un drum care astăzi este aproape de finalizarea etapei de concepţie. Mulţumesc colegilor din toate statele din regiune pentru excelenta colaborare, implicare, pentru angajamentul politic şi însufleţirea cu care au lucrat, împreună, la construirea acestui proiect inovator european.
De asemenea, Comisia Europeană ne-a fost alături încă de la început, ne-a susţinut şi a încurajat parteneriatul pe care l-am lansat. Pentru aceasta, mulţumesc domnului preşedinte Barroso care a înţeles atât de bine importanţa fluviului dunărean pentru Uniunea Europeană şi legătura pe care acesta o realizează cu sud-estul continentului şi, mai departe, cu Asia Centrală prin conexiunea sa cu Marea Neagră. Urmează, în luna decembrie, adoptarea de către Comisia Europeană a Strategiei Dunării şi a Planului de acţiune aferent. Aşteptăm cu mare interes acest moment.
Doamnelor şi domnilor,
În opinia mea, cea mai importantă dimensiune economică a Dunării este, fără îndoială, sectorul de transport naval. Indicatorii transportului pe Dunăre, Coridorul Pan-European de Transport VII, indică o sub-utilizare a potenţialului existent, nu numai în comparaţie cu Rinul, dar şi faţă de rutele navigabile mult mai mici din unele zone ale Europei. Dunărea trebuie să devină o adevărată magistrală fluvială modernă, în vederea asigurării rolului de axă majoră de transport la nivel european.
Alături de transport, strategia noastră va însemna proiecte şi investiţii în infrastructura portuară şi de energie, şi va acorda mai multa atenţie protecţiei mediului, va modela cooperarea teritorială între regiuni şi localităţi învecinate. Crearea unui sistem de gestiune a factorilor de mediu, inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în caz de catastrofe naturale, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane, reprezintă priorităţi pentru noi toţi în contextul dezbaterilor asupra schimbărilor climatice şi a rolului Uniunii ca actor global în acest proces.
Delta Dunării este unul dintre cele mai întinse ţinuturi umede din lume în stare naturală şi are triplu statut internaţional de protecţie. Delta are nevoie de un program special şi România este decisă să acţioneze pentru îmbunătăţirea şi întărirea protecţiei acestui ecosistem unic.
În acelaşi timp, Strategia urmează să propună dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice şi intense acţiuni de promovare. Dunărea constituie un important catalizator al creativităţii şi al dialogului intercultural, o sursă de inspiraţie şi o punte de legătură şi comunicare între culturi şi civilizaţii dezvoltate prin relaţiile comerciale, sociale şi culturale prilejuite de proximitatea sa.
Aş vrea să amintesc aici câteva proiecte transfrontaliere pe care România le propune pentru a le realiza împreună cu statele vecine, sub “umbrela” Strategiei Dunării. Cu vecinii bulgari de la sud împărţim cea mai mare parte a cursului Dunării, însă, avem un singur pod care ne leagă, la Giurgiu – Ruse. Un alt pod, cel de la Vidin – Calafat, nu este, încă, finalizat. Dorim să dezvoltăm turismul, schimburile economice şi să dinamizăm viaţa pe cele două maluri. Ne propunem construirea a două noi poduri, la Bechet – Oreahovo şi la Călăraşi – Silistra, precum şi construirea unui nou complex hidro-energetic pe Dunăre.
În sud-vestul şi vestul României avem nevoie de noi proiecte de cooperare cu alte două state vecine, Ungaria şi Serbia. Deja există programele de cooperare teritorială care valorifică potenţialul local şi propun investiţii care să apropie comunităţile din vecinătatea graniţelor. Sunt convins că strategia noastră va consolida şi diversifica această cooperare, aducând elemente noi, proiecte mai importante precum interconectările energetice sau colaborarea în managementul riscurilor, al inundaţiilor sau al accidentelor cu impact transfrontalier.
Este momentul să urez succes colegilor unguri care vor avea o misiune importantă, cea a asigurării preşedinţiei Uniunii Europene în semestrul I al anului 2011. În această perioadă vor fi realizaţi primii paşi în implementarea strategiei, şi doresc să vă asigur că România va acorda întreg sprijinul necesar pentru ca proiectul nostru comun să fie un adevărat succes.
La est, Republica Moldova şi Ucraina sunt alţi doi parteneri importanţi ai noştri, cu care vom lucra la elaborarea proiectelor de interes comun. Trebuie să lansăm proiecte importante de conectare a infrastructurii şi să utilizăm mult mai bine potenţialul extraordinar al regiunilor limitrofe. Asigurarea navigabilităţii Prutului inferior şi legarea regiunilor vecine prin construirea unor poduri peste Prut şi Dunăre reprezintă proiecte prioritare pentru locuitorii acestor zone.
Doamnelor şi domnilor,
Într-adevăr, poate că cea mai mare realizare a noastră este, de fapt, instituirea unui nou mod de colaborare. Strategia Dunării este deja un succes fiindcă ne-a adus împreună, angajându-ne într-un tip inovator de cooperare, mai dinamic, orientat spre rezultate.
La dezbaterile publice organizate în oraşele situate de-a lungul fluviului, din Germania, de la Ulm şi până la Constanţa, în România, au participat reprezentanţi marcanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor locale. M-am bucurat să văd că proiectul nostru este atât de bine primit de cei cărora, de fapt, li se adresează: cetăţenii din regiunea Dunării.
Rămân extrem de multe lucruri de făcut. Avem nevoie de investiţii serioase şi de angajamentul permanent al guvernelor şi al autorităţilor locale. De asemenea, avem nevoie de asistenţă, transfer de expertiză şi tehnologie dinspre regiunile dezvoltate din vest spre cele mai puţin avansate din est.
De aceea, consider că principala probă pe care Strategia Dunării va trebui să o depăşească este menţinerea unui interes constant şi a implicării statelor din regiune. Nu este uşor ca, în plin proces de reconstrucţie după o criză financiară şi economică cu efecte globale, să găsim resursele financiare necesare pentru finanţarea investiţiilor majore de infrastructură. Va fi extrem de important să alocăm resurse umane şi de capital pentru guvernarea acţiunilor prioritare ale Strategiei şi să reuşim să implementăm atât proiectele de interes local, cât şi cele de interes naţional şi cu impact transfrontalier.
Există la dispoziţia noastră însemnate fonduri europene pe care le putem şi trebuie să le folosim în beneficiul cetăţenilor noştri. Avem nevoie de o capacitate ridicată de a absorbi fondurile comunitare; trebuie să administrăm cât mai eficient resursele de care dispunem din bugetul Uniunii. Vom putea să ne atingem obiectivele valorificând deplin expertiza privind utilizarea fondurilor comunitare care există în cadrul Comisiei Europene, dar şi în statele membre din regiune.
Trebuie să combinăm trei aspecte esenţiale: utilizarea experienţei bogate din unele state membre ale Uniunii Europene din regiune, state precum Germania sau Austria, de asemenea, trebuie să valorificăm creşterea expertizei naţionale şi, nu în ultimul rând, simplificarea reglementărilor comunitare. Vom lucra împreună cu colegii noştri din Comisia Europeană şi din statele membre ale Uniunii pentru a face un adevărat salt calitativ în acest domeniu.
Strategia Dunării este un proiect în care autorităţile române, eu personal am investit foarte mult. Permiteţi-mi să-mi exprim convingerea că această Strategie va fi un proiect de mare succes, nu numai pentru statele riverane, dar pentru întreaga Europă.
Filat: E important ca Strategia să faciliteze implementarea standardelor europene în vecinătatea dunăreană a UE
Delegaţia Republicii Moldova, condusă de Prim-ministrul Vlad Filat participă la Summit-ul Dunărean. În alocuţiunea rostită în cadrul Summit-ului, Vlad Filat a remarcat că Reuniunea de astăzi oferă deosebita ocazie de a saluta reprezentanţii statelor participante la procesul elaborării Strategiei Uniunii Europene privind regiunea Dunării, exprimîndu-şi totodată convingerea că aceasta va deveni o strategie regională de succes a Uniunii Europene.
“Cooperarea în regiunea Dunării, conform ideilor care stau la baza ei, va asigura o sinergie între diferite structuri regionale şi subregionale, şi va oferi o valoare adăugată interacţiunii tuturor actorilor bazinului dunărean”, a declarat Prim-ministrul.
Vlad Filat a menţionat că este foarte important ca Strategia să consolideze dialogul Uniunii Europene cu statele din regiune, care încă nu fac parte din UE, fapt ce implicit va facilita implementarea standardelor europene în vecinătatea dunăreană a UE.
“Noi considerăm că obiectivele incluse în Strategie vor servi drept un instrument complementar de apropiere a Republicii Moldova de valorile UE şi consolidare a relaţiilor de bună vecinătate în Europa”, a spus Prim-ministrul RM.
Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova consideră potenţialul de dezvoltare a regiunii drept unul considerabil şi doreşte valorificarea acestuia în domeniile sectoriale.
“Statul nostru are nevoie de implementarea proiectelor comune privind eficienţa energetică, promovarea comerţului, stimularea dezvoltării economiei, protejarea patrimoniului cultural şi istoric, aprofundarea relaţiilor ştiinţifice şi academice”, a specificat Premierul.
De asemenea, Vlad Filat a accentuat importanţa protecţiei resurselor acvatice şi a managementului riscurilor, de care s-au convins, atît Republica Moldova, cît şi alte ţări dunărene, confruntîndu-se cu momente tragice în vara anului 2010, fiind grav afectate de inundaţii.
În context, Vlad Filat a remarcat importanţa relaţiilor de bună vecinătate cu statele membre ale Uniunii Europene, care au asigurat, atît moral, cît şi material, Republica Moldova cu resurse pentru a depăşi acele momente triste.
“Doresc să aduc sincere mulţumiri din partea sinistraţilor, prietenilor noştri europeni, şi în mod special iniţiatorilor lansării Strategiei UE pentru regiunea Dunării – Austriei şi României. Datorită lor şi multor altora, precum şi cu ajutorul guvernului nostru, familiile din satele afectate de inundaţii îşi vor recăpăta locuinţele. Chiar săptămîna trecută am înmînat cheile de la primele 20 de case pentru sinistraţi, iar pînă la 5 decembrie vor fi date în exploatare toate cele 706 case”, a specificat Prim-ministrul.
Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova a fost invitată să participe în procesul de consultare publică privind Strategia UE pentru regiunea Dunării, în care au fost antrenaţi reprezentanţi ai societăţii civile, mediului bancar şi de afaceri, ai autorităţilor publice locale, regionale şi naţionale din toate statele riverane. Totodată, Premierul a accentuat că Guvernul Republicii Moldova apreciază eforturile depuse pe parcursul întregului an, reflectate în declaraţiile de la Ruse, Ulm şi Constanţa şi reiterate în Declaraţia finală a Summit-ului de la Bucureşti, pe care o susţine plenar.
“Avem certitudinea că acţiunile comune ce urmează a fi întreprinse vor contribui la transformarea regiunii Dunării într-o regiune competitivă, dinamică şi prosperă şi vor ridica standardul de viaţă al comunităţilor locale”, a declarat Vlad Filat, arătîndu-se convins de faptul că proiectele care vor fi realizate în conformitate cu Strategia UE pentru regiunea Dunării se vor solda cu rezultate concrete şi vor contribui la transformarea regiunii dunărene într-un spaţiu de prosperitate şi bună înţelegere.
Prim-ministrul Republicii Moldova a apreciat că domeniile reflectate în Strategie sînt în egală măsură importante pentru toate statele participante, atît cele membre ale UE, cît şi cele ne-membre. În context, Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova este în preajma celei de-a cincea runde de negocieri foarte dinamice a Acordului de Asociere cu UE, iar la capitolul cooperării la nivel regional, Acordul de Asociere se va baza pe prevederile Strategiei Dunărene.
“Participarea în cadrul Strategiei Dunărene ne oferă nouă, dar şi altor state ne-membre ale UE, o oportunitate suplimentară de a ne apropia de Uniunea Europeană, de a ne alinia la standardele ei şi de a asimila mai mult valorile europene. Este o nouă şansă pentru întreaga regiune, o şansă pe care Republica Moldova nu va iezita s-o valorifice”, a conchis Prim-ministrul.
Strategia UE pentru Regiunea Dunării
Până la sfârşitul acestui an va fi definitivată Strategia UE pentru Regiunea Dunării, un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă lansată de România şi Austria în 2008.
Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei UE pentru regiunea Mării Baltice. Cele patru domenii (piloni) propuse de Comisia Europeană şi pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).
Comisia Europeană a organizat consultarea publică pe parcursul căreia au fi organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări îl reprezintă elaborarea de către Comisia Europeană şi prezentarea, în parteneriat cu statele riverane, a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării, precum şi a unui Plan de Acţiune. Acesta va cuprinde analiza în detaliu a situaţiei actuale şi va propune linii de acţiuni exemplificate prin tipuri de proiecte care vor fi implementate pe termen scurt/mediu sau lung. Comisia Europeană va monitoriza îndeplinirea obiectivelor Planului de Acţiune. Acesta va fi actualizat periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei economice şi a trendurilor sociale din regiune.
În plan intern, contribuţia României la elaborarea strategiei este un rezultat al colaborării dintre următoarele instituţii guvernamentale: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Afacerilor Externe asigură coordonarea inter-instituţională pentru participarea la elaborarea acestei strategii.
Evenimentele organizate de Comisia Europeană în parteneriat cu statele riverane au avut loc în: Germania (Conferinţa de deschidere a procesului de consultare publică, Ulm, 1-2 februarie 2010), Ungaria (Conferinţă pe tematica dezvoltării economico-sociale şi Summitul Dunării, Budapesta, 25-26 februarie 2010, la nivel de prim-miniştri ai statelor din bazin), Austria – Slovacia (Conferinţa organizată la Viena şi Bratislava cu focalizare pe domeniul conectivităţii, în zilele de 20-21 aprilie 2010), Bulgaria (Seminar dedicat dezvoltării capacităţii administrative şi bunei guvernanţe, Ruse, 10-11 mai 2010), România (Conferinţa de închidere a procesului de consultare publică, Constanţa, 9-11 iunie 2010).
Sursa: ziuaveche.ro
